Regiunile României în statisticile europene: economie, mediu de afaceri, R&D, economie și societate digitală

În luna august a acestui an, a fost publicat Anuarul regional Eurostat, care oferă o imagine detaliată asupra unei serii largi de indicatori statistici la nivelul regiunilor statelor membre și ale statelor candidate; indicatorii au fost grupați în 12 categorii – politici regionale, populație, sănătate, educație și training, piața forței de muncă, economie, mediu de afaceri, cercetare și inovare, economie și societate digitală, turism, transport, agricultură.

Aproape o treime din bugetul UE este în subordinea comisarului pentru dezvoltare regională, Corina Crețu

Coeziunea între regiunile europene este una dintre prioritățile Uniunii, astfel că aproape o treime din bugetul UE (29,2%) este destinată politicilor de coeziune, coordonate de către comisarul pentru dezvoltare regională, funcție care în actuala legislatură este ocupată de către Corina Crețu – oportunitate nefructificată prin vreun proiect de anvergură propus spre finanțare. Disparitățile între regiuni sunt coroborate cu dezvoltarea socioeconomică inegală, lipsa de mobilitate geografică, moștenirea fostelor sisteme economice, gradul de disponibilitate a resurselor (inclusiv a celor umane), acestea manifestându-se sub forma deprivării sociale, a condițiilor precare de locuit, sisteme deficitare de educație și sănătate, nivel ridicat de șomaj, infrastructură neadecvată. Uniunea Europeană alocă fonduri nerambursabile pentru proiecte consistente care vizează reducerea inegalităților, în special regiunilor în care produsul intern brut pe cap de locuitor este sub 75% din media europeană.

PIB-ul pe cap de locuitor din regiunile României, cu excepția regiunii București-Ilfov, ne plasează între săracii Europei

Regiunea București-Ilfov este singura regiune românească în care PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare cu până la 50% față de media europeană; în general, regiunile din jurul capitalelor sunt mult mai dezvoltate decât celelalte regiuni din țară, doar că în cazul nostru diferența este considerabilă, la fel ca în Ungaria și Polonia. De altfel, regiunea București-Ilfov este printre cele cinci regiuni europene care au cunoscut cel mai mare ritm de creștere în perioada 2007-2016, similar regiunilor în care se află Budapesta și Varșovia.

Situații asemănătoare cu cea de la noi, în care PIB-ul în majoritatea regiunilor este sub 75% din media europeană, se mai înregistrează în Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, țările baltice, aproape toată Portugalia și vestul Spaniei, acestea fiind regiunile cele mai puțin dezvoltate ale Europei. Bulgaria, Croația, Slovenia și Grecia sunt singurele țări europene în care nicio regiune nu depășește media europeană.

citeste mai mult

închide Panel