Aurelian Gogulescu, Președintele CCI Prahova: 2021 poate fi considerat anul adaptării, anul reinventării business-ului românesc, deci și a celui prahovean

A devenit o tradiţie, în ultimii ani, ca ziarul Prahova să consemneze și despre evoluţia economiei judeţului la finalul unui an şi începutul altuia nou, despre impactul vremurilor pe care le trăim asupra mediului de afaceri. Şi , iată, o respectăm şi de această dată, mai ales în contextul în care cei doi ani care s-au scurs de la confirmarea pandemiei de coronavirus au demonstrat că domeniul economic este unul vulnerabil. Dar, faţă de anul 2020, anul 2021 poate fi considerat unul al adaptării și al reinventării afacerilor, în speranţa revenirii la normalitate, așa cum reiese și din dialogul purtat cu președintele Camerei de Comerţ și Industrie Prahova, Aurelian Gogulescu.
– Domnule președinte al Camerei de Comerţ și Industrie Prahova, Aurelian Gogulescu, din punct de vedere economic, cum a traversat judeţul Prahova cel de-al doilea an al pandemiei?
– Anul 2021 – cel de-al doilea an al pandemiei Covid-19 – a însemnat adaptarea la noul context economic, după bulversarea survenită în 2020. A fost anul în care judeţul Prahova s-a menţinut în clasamentul primelor patru judeţe ale României, din punct de vedere al Produsului Intern Brut. Creșterea economică prognozată pentru 2021 – chiar dacă a fost mai mică în valoare absolută decât scăderea din 2020 – a dat semnalul unui mult așteptat reviriment și speranţa revenirii la normalitate.
Numărul de firme active – totalul celor organizate sub formă de persoane juridice, la care se adaugă și persoanele fizice- a crescut în 2021, faţă de anul precedent, cu 5%, de la 43.500 de firme la 45.650 de firme. În ceea ce privește forţă de muncă, la nivelul căreia pandemia a adus multe și importante provocări – atât în ceea ce-i privește pe angajaţi, cât și din punctul de vedere al angajatorilor – în cel de-al doilea an de la confirmarea acesteia s-a înregistrat o creștere cu 2,14% a numărului de salariaţi faţă de 2020, revenindu-se, astfel, aproape de situaţia din 2019. Așadar, în luna septembrie a anului 2021, Prahova avea un total de 184.360 de salariaţi – în societăţile comerciale și în sectorul public. Totodată, gradul de ocupare în judeţul Prahova al forţei de muncă a crescut în 2021, rata șomajului ajungând în luna octombrie la 2,2%, chiar sub valoarea celei din 2019 – după ce odată cu declanșarea pandemiei se apropiase de 3%. De menţionat că întotdeauna rata șomajului în judeţul Prahova s-a situat sub media naţională. Și câștigurile salariale au crescut și s-au situat peste medie în servicii – în IT, spre exemplu, știut fiind faptul că acest sector economic a cunoscut un adevărat „boom” chiar în plină pandemie, odată cu orientarea unui număr mare de activităţi și operaţiuni spre mediul online. La sfârșitul anului 2021, judeţul Prahova ocupa locul 8 în România, în funcţie de câştigul salarial mediu net, după municipiul Bucureşti, Cluj, Timiș, Ilfov, Sibiu, Iaşi și Bacău. În 2021, economia judeţului Prahova s-a bazat, în continuare, într-o măsură importantă, pe cei doi piloni importanţi de dezvoltare – exportul prahovean de mărfuri și servicii și atragerea de investiţii străine. După ce în 2020 atât exportul cât și importul prahovean au scăzut cu 3%, respectiv 6,7 % faţă de anul 2019, revenirea în 2021 a fost o adevărată „gură de oxigen” pentru economia judeţului – cel puţin așa relevau cifrele disponibile care se refereau doar la primele 7 luni ale anului 2021, dar care sunt încurajatoare. În toţi cei trei ani de referinţă pentru analiza pe care CCI Prahova a făcut-o și la finalul lunii decembrie 2021, respectiv anii 2019, 2020 și 2021, așa cum o face în mod tradiţional, exportul judeţului Prahova reprezintă 4% din exportul României, judeţul nostru situându-se, în ceea ce privește acest capitol, pe o poziţie fruntașă la nivel naţional. Foarte interesant de evidenţiat este faptul că exportatorii judeţului nostru sunt 309 firme – reprezentând 1,15% din totalul firmelor prahovene, a căror cifră de afaceri reprezintă însă 35% din cifra de afaceri a tuturor firmelor prahovene și care au mai mult de un sfert dintre angajaţii tuturor firmelor judeţului. Pandemia Covid-19 a afectat și investiţiile străine directe, la nivel global – așadar și în România, deci și în Prahova. Chiar și în aceste condiţii, perioada 2020 – 2021 a fost pentru judeţul nostru una rodnică în materie de investiţii importante – străine, precum și autohtone – fapt care a reconfirmat poziţia fruntașă pe care Prahova o deţine la nivel naţional și din acest punct de vedere. Astfel au avut loc investiţii în cele mai multe dintre domeniile de activitate – industria de prelucrare a ţiţeiului, producţia de utilaje industriale, industria de rulmenţi, industria automotive, industria mobilei, producţia de electrocasnice, de materiale de construcţii, industria alimentară și de băuturi, industria de ţigarete, industria produselor cosmetice, domeniile facilităţilor de cazare, medical, real estate – ansambluri rezidenţiale și spaţii de organizare de evenimente, în centre comerciale. Fără a nedreptăţi celelalte investiţii din această perioadă dificilă, toate salutare și importante pentru dezvoltarea economiei locale, trebuie menţionat că Prahova se poate mândri cu o investiţie care – se pare – este investiţia anului în 2021 în România – fabrică de frigidere a grupului chinez Haier, o investiţie de 70 milioane de euro – prima facilitate de producţie pentru frigidere a acestui investitor în Uniunea Europeană. După cum au afirmat chiar reprezentanţii conducerii companiei, acest proiect de lângă Ploiești va transformă România într-un hub strategic pentru Haier Europa, cu un rol cheie în strategia companiei de a ajunge în top trei companii din acest domeniu până în 2023.
– În comparaţie cu 2020, care au fost în anul pe care tocmai l-am încheiat marile provocări pentru mediul de afaceri prahovean și cum au putut fi acestea depășite ?
– În continuare, pandemia a constituit principala provocare a anului 2021. Pe de o parte, în unele privinţe, efectele resimţite au fost la o scară mai redusă în comparaţie cu șocul din 2020, iar, pe de altă parte, au apărut noi efecte, cu un impact major asupra întregului mediu de business. Astfel, în numeroase domenii de activitate a avut loc o remodelare fundamentală a acţiunilor, a interacţiunilor, a activităţii în ansamblu, de aceea 2021 poate fi considerat anul adaptării, anul reinventării business-ului românesc, deci și a celui prahovean. Principalele provocări pentru companii au fost reprezentate de creșterea costurilor cu materiile prime, a celor legate de transport, energie, gaze, dar și de criza semiconductorilor – cu un impact semnificativ la nivelul multor industrii. Restricţiile impuse prin lege de autorităţi, mai ales în prima parte a anului 2021, creșterea costurilor de finanţare și efectele mobilităţii reduse a consumatorilor, generată de pandemie, s-au aflat, de asemenea, în topul provocărilor din 2021 pentru reprezentanţii mediului de afaceri. Provocările legate de resursa umană, de echipă, s-au concentrat în 2021 pe menţinerea unui mediu de lucru incluziv, care să ofere angajaţilor, alături de siguranţa sanitară, siguranţa locului de muncă, în pofida valurilor pandemice care s-au succedat. Deficitul de forţă de muncă în multe dintre domeniile economice, dar mai cu seamă în HoReCa, agricultură, construcţii, în unele sectoare industriale, a continuat și în 2021. Ca măsură la această provocare majoră pentru economia românească, în 2021 Guvernul României a aprobat suplimentarea contingentului de muncitori străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din ţara noastră, iar pentru 2022 este de așteptat ca acest număr să crească. O altă mare provocare în 2021 a fost evoluţia nefavorabilă a cursului valutar, urmată de creșterea preţurilor, pe care cele mai multe dintre companii le-au transferat către preţurile finale. Între soluţiile menite să sprijine companiile românești în confruntarea cu efectele numeroase și foarte diverse ale pandemiei, precum și în procesul de redresare economică și, ulterior, în cel de relansare, ajutoarele de stat au un rol hotărâtor. Aceste ajutoare furnizează, pe de-o parte, necesarul de lichidităţi pentru dezvoltarea și extinderea companiilor, iar, pe de altă parte, venituri suplimentare autorităţilor, ca rezultat al implementării proiectelor. Astfel, ajutoarele de stat din fonduri europene, de până la 1 million euro / firmă, parte din Programul Operaţional Competitivitate, au fost destinate întreprinderilor mici și mijlocii afectate semnificativ de pandemie. Condiţiile de acordare a acestor ajutoare prevăd ca firmele aplicante să fi fost înfiinţate anterior datei de 31 decembrie 2018, iar în 2019 firma să fi înregistrat profit. Aceste ajutoare de stat sub formă de subvenţii directe pentru investiţii în activităţi care reduc impactul asupra mediului s-au adresat operatorilor economici afectaţi de pandemie din industrii precum cea prelucrătoare, construcţii, transport și depozitare, comerţ, anumite servicii – precum reparaţiile auto. Totodată, pentru firmele din HoReCa – unul dintre cele mai afectate sectoare economice- chiar în decembrie 2021 au intrat în plată ajutoare de stat în valoare totală de 1 miliard de lei. Alt instrument de sprijin a fost schema de ajutor de stat destinată IMM afectate de pandemie și care s-au confruntat cu un deficit sau chiar cu indisponibilizarea lichidităţilor, care pune la dispoziţia firmelor aplicante microgranturi de 2000 euro / firmă beneficiară. Concluzionând, putem afirma că oamenii de afaceri din România, obișnuiţi cu dificultăţi de toate felurile, chiar și în vremuri normale, au știut și știu să facă faţă provocărilor generate de pandemie, transformând obstacolele și greutăţile în provocări sau chiar în oportunităţi legate de autocunoaștere și dezvoltare. Astfel, preocuparea, viziunea de a avea un plan de rezervă privind evoluţia afacerii, de a capitaliza compania – inclusiv apelând la sprijinul financiar al statului, de a fi cumpătat și precaut în privinţa cheltuielilor și a investiţiilor, de a activă pe mai multe pieţe – în cazul firmelor care operează activităţi de import / export – au fost și sunt tot atâtea decizii și acţiuni benefice susţinerii afacerilor în perioada incertă și dificilă pe care o parcurgem.
– Care au fost modalităţile prin care Camera de Comerţ și Industrie Prahova a încercat să ajute firmele din judeţ să depășească barierele impuse de pandemie ?
– Încă de când a izbucnit pandemia Covid-19, în martie 2020, Camera de Comerţ și Industrie Prahova a fost permanent alături de firmele prahovene și românești cu tot ceea ce poate și știe această organizaţie să facă mai bine. Furnizarea permanentă de informaţii actualizate în timp real, cu privire la condiţiile legale de funcţionare și desfășurarea a activităţii firmelor în starea de urgenţă și în starea de alertă au completat informaţiile de afaceri puse la dispoziţia firmelor în mod obișnuit.
Am organizat împreună cu partenerii și colaboratorii noștri din administraţia publică locală și centrală, din mediul instituţional și de afaceri, zeci de acţiuni și evenimente de informare – cele mai multe sub formă de webinarii – pe diverse teme de interes precum fiscalitatea, legislaţia muncii, legislaţia asigurărilor de sănătate, accesarea de fonduri pentru finanţarea afacerilor, comunicare, liberalizarea pieţei energiei, piaţă imobiliară. Am continuat la fel de intens ca înainte de pandemie, sau poate chiar mai intens pentru unele dintre tematici, programele de formare și perfecţionare profesională adresate reprezentanţilor firmelor, dar și managerilor sau chiar persoanelor fizice. Astfel, activitatea de organizare de cursuri, deci funcţiunea de instruire, a fost și în perioada pandemică una dintre cele mai apreciate și mai accesate din portofoliul de servicii al CCI Prahova.
Prin activitatea din sfera relaţiilor externe și a cooperării internaţionale, pentru care CCI Prahova este recunoscută și deosebit de apreciată în cadrul sistemului cameral românesc – activitate care în toată această perioadă s-a desfășurat cu o serie de limitări impuse de reducerea circulaţiei între ţări – am continuat să sprijinim activitatea de export a firmelor prahovene, dar și atragerea de investiţii străine în judeţul nostru. Nu în ultimul rând, derularea de proiecte – din fonduri europene, dar și alte finanţări externe – a fost una dintre activităţile care ne-au oferit posibilitatea de a pune la dispoziţia membrilor grupurilor-ţintă din Prahova, dar și din celelalte judeţe ale regiunii Sud-Muntenia, importante servicii de consultanţă, consiliere profesională și vocaţională, activităţi specifice de internaţionalizare a afacerilor firmelor, dar și cursuri de formare, perfecţionare profesională sau calificare. Am derulat în cursul anului 2021 cinci proiecte, dintre care trei au fost finalizate, iar două continuă. Am pus la dispoziţia firmelor, în toată această perioadă dificilă, serviciile de promovare pe care CCI Prahova le realizează prin canelele sale specifice, prin acţiunile de promovare – socializare business, ca și prin cel mai mare eveniment de evidenţiere a performanţei în afaceri – Topul Firmelor Prahovene, ale cărui ultime două ediţii,2020 și 2021, s-au desfășurat online. Tot ca instrumente de promovare, am să amintesc realizarea de către CCI Prahova a câtorva foarte importante materiale – catalogul «Topul Firmelor Prahovene » în format electronic, care apare în fiecare an și cuprinde cele mai performante companii prahovene grupate pe domenii, grupe de activitate și mărime; lucrarea de promovare a potenţialului vini-viticol al judeţului Prahova, care pune în valoare unul dintre domeniile emblematice ale economiei prahovene și cramele care produc valoroasele vinuri locale,lucrare realizată în formă tipărită, și filmul de promovare a judeţului Prahova, material video, în varianta bilingvă – română și engleză. Ultimele două materiale au fost realizate în premieră și erau deosebit de necesare în numeroasele demersuri de promovare pe care le realizează CCI Prahova atât în ţară, cât și în străinătate. Am să mai adaug că și în 2021, ca și în 2020, am realizat a o analiză – studiu, pe baza chestionarului intitulat “Impactul Crizei Covid-19 la un an de la declanșarea pandemiei”, care a vizat evoluţia companiilor prahovene în intervalul martie 2020 – martie 2021, precum și propunerile primite din partea acestora, adresate factorilor decizionali din administraţia publică pentru depășirea dificultăţilor acestei perioade. Și pentru că organizaţia camerală prahoveană a fost și este deosebit de activă nu doar la nivelul mediului și al comunităţii de afaceri, ci la nivelul întregii comunităţi, am considerat ca fiind o misiune onorantă implicarea noastră în acţiuni de responsabilitate socială. Ca interfaţă între mediul de afaceri și societatea civilă, CCI Prahova se implică activ, în permanenţă, în dezvoltarea comunităţii locale, având prin activităţile pe care le derulează reale conexiuni în toate sectoarele – economic, social, cultural, medical sau educativ. Astfel, am putut contribui la campanii în sprijinul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Prahova, a Spitalului CFR din Ploiești, a Catedralei “Sfântul Ioan Botezătorul” din Ploiești, a obștei monahale a Mănăstirii Zamfira… Iar acestea sunt doar cauzele cele mai recente în care CCI Prahova s-a implicat alături de firmele judeţului nostru, după ce în 2020, imediat după declanșarea pandemiei, CCI Prahova a reușit să obţină din partea colaboratorilor și prietenilor săi din China produse și materiale deosebit de utile în lupta cu coronavirusul.
– E momentul deschiderilor către anul abia început …
– Într-adevăr .Sperăm ca anul 2022 să fie unul mai bun și pentru mediul economic şi de afaceri din Prahova, mai ales în contextul în care în ceea ce privește anul în care abia am pășit, după cum reiese din prognozele privind evoluţia economică a României în context european, respectiv prognoza de iarnă a Comisiei Europen, economia ţării noastre se va recupera cu o rată puţin mai ridicată decât media Uniunii Europene . Cu toate acestea, creșterea economică prognozată pentru România în 2022 va fi mai mică, în cifră absolută, decât scăderea din 2020, provocată de pandemia de coronavirus. În privinţa inflaţiei, România va fi peste media UE. În 2021 s-a înregistrat o ușoară creștere, la 2,6%, fiind urmată de o ușoară scădere, la 2,4%, în 2022.
– Vă mulţumim pentru interviul acordat şi vă dorim succes în întreaga activitate.

Sursa: Ziarul Prahova

Scroll to Top

Caută